William James Sidis, omul cu cel mai mare coeficient de inteligenţă din istorie, cu mult peste Newton sau Einstein

Sidis a provenit dintr-o familie de intelectuali. Boris Sidis, tatăl său, a terminat Harvard, iar mama sa, Sarah, a absolvit Universitatea din Boston. Chiar dacă părinţii săi au fost deosebiţi, William a fost o persoană cu adevărat specială.

Chiar în primul an din viaţă, asculta miturile greceşti spuse de mama sa. Se hrănea singur la 8 luni, ca un om adult, cu o lingură, şi a învăţat alfabetul cu ajutorul literelor atârnate deasupra pătuţului său. Primul cuvânt rostit a fost la doar şase luni („uşă”). Câteva luni mai târziu (putea formula deja propoziţii) i-a spus mamei sale că îi plac uşile, lucrurile şi oamenii care se mişcă. La şapte luni a arătat spre lună şi a zis că „vrea o lună numai a lui”. Când avea deja un an, vocabularul său era bogat şi includea cuvinte mai complexe, scrie Medium.

• Ucrainenii au anunțat „o altă lovitură pentru complexul militar-industrial al Rusiei”
• Cresc prețurile la abonamentele pe platforma X

La 18 luni putea citit articole de ziar. La vârsta de trei ani, a folosit maşina de scris pentru a redacta o scrisoare către un magazin, în care cerea mai multe jucării.

La vârsta de şase ani l-a studiat pe Aristotel şi a devenit ateu atunci când a studiat toate religiile. Cea mai fascinantă calitate a fost faptul că îşi putea aminti tot ce a citit. A învăţat alfabetul grecesc şi l-a citit pe Homer în greacă la vârsta de patru ani.

La şase ani, Sidis a învăţat rusa, franceza, germana, ebraica, turca şi armeana. De asemenea, a inventat o limbă numită vendergood şi putea învăţa o limbă într-o singură zi. Atunci când a murit, ştia toate limbile (în jur de 200).

La matematică, Sidis era la fel de precoce. Spre exemplu, a creat un logaritm la vârsta de şase ani pentru a calcula ziua săptămânii din orice zi din istorie. L-a depăşit pe tatăl său la vârsta de opt ani, care era şi el un geniu în matematică.

A ţinut o prelegere la Harvard Mathematical Club cu privire la corpurile cu patru dimensiuni la 11 ani.

A scris patru cărţi între 4 şi 8 ani, două despre anatomie şi două despre astronomie. A citit Gray’ Anatomy la vârsta de şase ani, care l-a ajutat să treacă un test de admitere la facultate la Harvard Medical School.

Ailliam Sidis a început şcoala de gramatică la şase ani, a terminat clasa a treia în doar trei zile şi a absolvit toată şcoala în şapte luni. A ajuns la Harvard la nouă ani, dar i s-a spus să stea câţiva ani acasă pentru că personalitatea să se dezvolte. La vârsta de 10 ani, într-o singură seară, a corectat manuscrisul unei cărţi a profesorului de logică de la Harvard, Josiah Royce.

A devenit cel mai tânăr student care a fost admis la Harvard, având doar 11 ani. A absolvit Harvard, cum laude, la 16 ani şi a intrat la drept la aceeaşi universitate în 1916.

În ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă, numerele spun multe. IQ-ul mediu este 100, iar un IQ de peste 140 aduce cu sine titlul de geniu. George Washington avea un coeficient de inteligenţă de 140, Albert Einstein avea 160, iar Isaac Newton avea un remarcabil IQ de 190. Sidis, pe de altă parte, avea un IQ estimat la 250-300! Deşi coeficientul nu ia în calcul şi alte capacităţi, precum creativitatea, este totuşi impresionant că IQ-ul se află mult peste cele mai mari cunoscute.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Topul celor 40 cei mai inteligenţi oameni din istorie. Einstein este pe locul doi. În listă a intrat şi omul care a realizat crima perfectă

Secretul unuia dintre cei mai inteligenţi oameni din lume. Ce face în fiecare zi?

Curiozitate, adaptabilitate şi autocontrol, iată 11 trăsături ale oamenilor inteligenţi confirmate de ştiinţă

9 trăsături definitorii care-ţi arată că eşti mai inteligent decât media